Pentru neiubitorii de vise!

Posted on 20 iulie 2012. Filed under: Eseuri |

Am avut cândva un vis. Se făcea că eram cel mai bogat om din lume. Aveam atâta bogăție că iarna aprindeam focul cu grămezi de cinci sute de euro. Cumpărasem cam tot ce se putea cumpăra până m-am trezit că totul era al meu. Dețineam toate bancile din lume, toate supermarketurile, toate afacerile profitabile, toate fabricile producatoare de masini. Nu era nimic ce nu puteam să cumpăr, îmi cumpărasem și un loc pe lună, mergeam în week-end-uri acolo, îmi făcusem propria biosfera  priveam de acolo pământul în splendoarea lui. Cu banii pe care îi aveam cumpărasem și oamenii dar na ei erau cei mai ieftini pentru că îmi vindeau timpul lor, familia, viața pentru ceva numit modern salariu. La sfârșitul visului meu înainte de a mă trezi mă întâlnii cu …moartea și din instinct am scos portofelul, am vrut să o cumpăr, dar ce să vezi nu vroia bani…

M-am visat apoi cel mai înțelept om din lume, eram așa de înțelept că nimeni nu putea sa îmi concureze, nu existau întrebări care să mi se adreseze și sa nu le știu răspunsul, și nu eram român, rezolvam orice ecuație, dezlegam orice taină, desfăceam orice nod filozofic. De ani buni nimeni nu mai punea întrebări pentru că se știau deja de la mine toate răspunsurile. Până când ce să vezi la ușa biroului meu de atoateștiutor bătu un client. Am realizat târziu că nu avea întrebări pentru că nu am auzit să fi pus vreuna. Era moartea și ea nu întreabă….

În visul meu se făcea că am ajuns cel mai faimos om, eram asa de cunoscut că nu exista persoană din lume și din afara ei care să nu îmi cunoască numele. Mă știau și îngerii mă cunoșteau și demonii. La naștere primul lucru pe care îl spuneau moașele copiilor era numele meu. Orice copil îl știa, din orice loc, din orice neam. Până și papagalii vorbitori îl rosteau zilnic. Aparea pe orice revista, pe orice post, în orice limbă. O singură dată în vis cineva însă nu îl pronunță, dar interesant știam că mă cunoștea și venise special pentru mine. Era ……., știți voi, o știm cu toții.

În viziunea mea nocturnă, era sigur noapte, pentru că nu dorm ziua m-am visat cel mai frumos din Univers. Eram așa de frumos că la nici un concurs nu se câștigau medalii de argint și de bronz. Eram eu pe locul unu cu medalia de aur și urmau apoi locurile 10, 11 …etc. Eram așa de frumos încât chipul meu ajunsese etalon de frumusețe, își făceau operații estetice să arate ca mine și uneori aproape că le ieșea, oricine leșina văzându-mi frumusețea. De prea multă frumusețe purtam uneori mască să nu mă recunoască nimeni, dar ce să vezi ea sau el, depinde, ma recunoscut. Nu din fotografii sau reviste ci din mine din interiorul meu pentru că e cumva una cu mine… Moartea.

În final m-am visat cel mai bun om din lume, așa de bun că am făcut din bazele militare fabrici de ciocolată și din armament bomboane. Nu rostisem nici o vorbă rea, nu aruncasem nici o privire răutăcioasă, nu rupsesem niciodată nimic și nu omorâsem nici o muscă. De bunătatea mea se molipsiseră oamenii, se goliseră pușcăriile. La știri se vorbea despre panseluțe și toporaș. În loc de bunătate în DEX era numele meu așa de bun ajunsesem. Și  mă gândeam în visul meu că am scăpat în sfârșit eram prea bun pentru ea. Am fost însă un prost. La ușa inimi mele venii și de această dată și nu vroia bunătate…

M-am visat atunci un creștin, unul de a lui Isus, nu unul perfect, nu unul fără slăbiciuni și defecte. Nu unul puternic în lupte și neînfrânt, mai de grabă un slab decât un viteaz, un fricos decât un plin de curaj. A venit și atunci la mine, că oricum nu se scapă de ea, nu mi-a vrut nici banii, nici înțelepciunea, nici frumusețea și nici bunătatea. M-a vrut pe mine dar nu m-a mai putut avea. A luat doar trupul meu, țărâna din mine, pentru că sufletul era a lui Isus.

Si cat de bun e Dumnezeu!
Chiar daca stelele batrane
tot au o vreme cand se-astern,
dar cine in Isus ramane
e-un fiu etern!

Reclame

Make a Comment

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

  • „Dumnezeul creștinismului contemporan este doar cu puțin superior zeilor Greciei și Romei antice, dacă nu cumva chiar inferior acestora, în sensul că el este slab și neajutorat, pe când ei, cel puțin, aveau putere.” Tozer
  • „Nimeni nu este un credincios mai ferm în puterea rugăciunii ca diavolul; nu în sensul că o practică, ci în sensul că suferă de pe urma ei.” Guy H.King
  • „Nu admir deloc curajul dresorului. Odată intrat in cușca leilor, cel puțin e la adăpost de oameni.” Bernard Shaw
  • ”In acest ceas teribil, lumea doarme in intuneric, iar Biserica doarme in lumina” Leonard Ravenhill
  • „Gemetele care nu pot fi rostite sunt adesea rugaciuni care nu pot fi refuzate” C.H Spurgeon
  • „Puterea rugaciunii sta in Cel care aude rugaciunea, nu in cel care o spune.”
  • „ Daca Biserica adopta Atena va ajunge Atena.”

Liked it here?
Why not try sites on the blogroll...

%d blogeri au apreciat asta: